Poate inteligența artificială să diagnosticheze și să trateze pacienți? Va înlocui medicii sau îi va ajuta să ofere îngrijiri mai bune? Și cum se schimbă relația medic–pacient într-o perioadă în care tot mai mulți oameni consultă ChatGPT înainte de a ajunge la cabinet? Aceste întrebări au stat în centrul dezbaterii dedicate inteligenței artificiale în medicină, organizată în cadrul HealthTech Forum 2026 și moderată de Conf. Univ. Dr. Sorin Păun, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Disciplina de Chirurgie, Spitalul Clinic de Urgență București și Cristian Taslițchi, Product Owner, Soft 31.
Discuția a reunit chirurgi, medici de familie, specialiști în imagistică, reprezentanți ai pacienților, experți în tehnologie și comunicare. Dincolo de perspectivele diferite, participanții au susținut aceeași idee: inteligența artificială poate deveni un instrument important în activitatea medicală, dar utilizarea sa trebuie însoțită de competență profesională, verificare și responsabilitate.
AI poate sprijini diagnosticul și tratamentul, dar medicul rămâne responsabil
În chirurgie, inteligența artificială oferă posibilități de utilizare în toate etapele îngrijirii: preoperator, intraoperator și postoperator. Participanții au prezentat exemple de analiză a imaginilor CT și RMN, identificare a unor leziuni dificil de observat, planificare a intervențiilor și utilizare a imaginilor video pentru pregătirea chirurgilor.
În timpul intervențiilor laparoscopice sau robotice, soluțiile de analiză vizuală pot contribui la identificarea structurilor anatomice importante. Aceste aplicații au fost discutate ca oportunități tehnologice, nu ca practici deja generalizate în spitalele românești.
Andreea Curcă, reprezentanta LightXVision, a prezentat utilizarea AI pentru analiza radiografiilor și identificarea nodulilor pulmonari, evidențiind potențialul de sprijinire a diagnosticului precoce. Ea a atras însă atenția asupra rezultatelor fals pozitive și a descris cazul unui pacient căruia un sistem AI îi semnalase eronat un anevrism cerebral, provocându-i o stare de panică. Mesajul intervenției a fost că rezultatele generate automat trebuie întotdeauna interpretate și validate de medic, inclusiv atunci când provin din aplicații medicale certificate.
Mai puțină birocrație, mai mult timp pentru pacient
Una dintre cele mai concrete oportunități identificate a fost reducerea timpului consumat cu documentația medicală. Medicii au descris volumul tot mai mare de formulare, consimțăminte și informații care trebuie introduse în sistemele informatice. În medicina de familie, unde o consultație este adesea programată la 15 minute, această activitate reduce timpul disponibil pentru dialogul cu pacientul.
Soluțiile AI de transcriere și structurare a consultațiilor ar putea genera automat proiecte de foi de observație, scrisori medicale și rezumate clinice, urmând ca medicul să verifice și să valideze informațiile. Au fost discutate și aplicații pentru programări, transmiterea notificărilor privind controalele periodice și colectarea preliminară a informațiilor prin asistenți virtuali. Participanții au subliniat însă că aceste sisteme trebuie să poată diferenția solicitările obișnuite de posibilele urgențe medicale. Automatizarea nu trebuie să întârzie accesul la îngrijiri.
Cecilia Cherciu, expert în securitate cibernetică, a explicat că eficiența asistenților AI depinde de instrucțiunile și regulile după care sunt configurați. Pentru documentele medicale, aceștia trebuie să utilizeze formate standardizate, să nu adauge informații care nu au fost discutate și să marcheze elementele incerte pentru verificare.
Pacientul vine la medic cu un diagnostic sugerat de ChatGPT
O altă temă importantă a fost schimbarea relației medic–pacient. Dr. Crenguța Lanbă, medic primar în medicina de familie a relatat cazul unui pacient care, după identificarea unui ganglion la nivelul gâtului, a consultat ChatGPT și a ajuns la cabinet convins că ar putea avea o afecțiune oncologică gravă. Exemplul a ilustrat riscul autodiagnosticării: instrumentele AI pot oferi explicații utile, dar nu cunosc întotdeauna istoricul medical complet, nu examinează pacientul și pot genera interpretări greșite.
Din perspectiva comunicării medicale, participanții au recomandat ca medicii să nu respingă întrebările pacienților pornite de la informațiile obținute online, ci să explice diferențele dintre recomandările generale și decizia clinică individualizată. Radu Gănescu, Președintele COPAC și representant al pacienților, a evidențiat și beneficiile posibile: o mai bună înțelegere a bolii, pregătirea întrebărilor pentru consultație și accesul mai rapid la informații despre tratament. În acest context, AI poate deveni un instrument de educare a pacientului, cu condiția ca informațiile să fie interpretate critic și discutate cu medicul.
Fără date de calitate și pregătire profesională, AI nu poate produce rezultate sigure
Dezbaterea a abordat și condițiile necesare implementării: interoperabilitatea sistemelor informatice, calitatea datelor, protejarea informațiilor medicale și infrastructura de calcul. Elena Paraschiv, Cercetător Științific la Institutul Național pentru Cercetare-Dezvoltare Informatică, a prezentat proiectul RO AI Factory, evidențiind investițiile necesare pentru dezvoltarea și găzduirea modelelor AI, dar și dificultățile generate de evoluția rapidă a tehnologiei. Participanții au insistat asupra necesității unor obiective bine definite, a utilizării unor date corecte și a verificării permanente a rezultatelor.
Un subiect distinct a fost pregătirea viitorilor medici. Alexandra Costinescu, participantă la dezbatere din perspectiva tinerilor profesioniști, a atras atenția că accesul rapid la răspunsurile generate de AI poate descuraja aprofundarea cunoștințelor. „Este foarte tentant pentru noi, pentru că ne ocupă mai puțin timp”, a explicat aceasta, pledând pentru păstrarea studiului individual și a gândirii critice.
În aceeași direcție, mai mulți participanți au susținut că educația medicală trebuie să includă utilizarea responsabilă a AI, fără a înlocui formarea clinică și capacitatea medicului de a lua decizii independent.
AI trebuie să fie instrumentul medicului, nu invers
Dezbaterea a evidențiat că beneficiile inteligenței artificiale nu trebuie evaluate doar prin performanța algoritmilor, ci prin rezultatele obținute pentru pacienți și profesioniștii din sănătate. Reducerea timpului administrativ, identificarea mai rapidă a unor probleme medicale, sprijinirea deciziilor clinice și îmbunătățirea comunicării sunt direcții promițătoare. Dar toate presupun sisteme validate, date protejate și personal pregătit.
Concluzia panelului: viitorul medicinei nu presupune alegerea între medic și inteligența artificială, ci integrarea responsabilă a tehnologiei în practica medicală, astfel încât profesioniștii să poată dedica mai mult timp pacientului și să ia decizii mai bine fundamentate.
Despre HealthTech Forum 2026
Cea de-a IX-a ediție HealthTech Forum, desfășurată în perioada 5–6 noiembrie 2026, la Camera de Comerț și Industrie București, sub tema „Spitale inteligente și interoperabile”, a reunit manageri de spitale, medici, reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic și ai companiilor de tehnologie, pentru a discuta despre modernizarea sistemului medical.
HealthTech Forum 2026 s-a desfășurat cu sprijinul partenerilor care susțin dialogul și colaborarea dintre profesioniștii din sănătate, autorități, mediul academic și industria tehnologiilor medicale: Giv Solutions, Clinomic Romania, InfoWorld, Tremend Publicis Sapient, Medtronic, Philips, IQVIA, Docviser, Soft31, Innovate IT, Universitatea POLITEHNICA București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, Right Partner, Asociația Spitalelor Publice, Asociația Furnizorilor de Produse Medicale, Asociația HL7, Romanian United Foundation, Global Romania, PALMED, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, AI Human Leadership Organization, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București. Organizator: Oameni și Companii.






