iunie 16, 2026
72h → 24h Antibiograma — de la 72 de ore la 24 de ore pentru tratament țintit
Acelaşi oraş. Două spitale. Două poveşti despre cum se schimbă un laborator medical într-un sistem public cu toate constrângerile lui. La Târgu Mureş, digitalizarea a însemnat şi o întrebare pe care Dr. Ovidiu Gârbovan şi-a pus-o simplu: dacă se poate face, de ce să nu facem?
O dragoste la prima vedere
Dr. Ovidiu Gârbovan conduce Spitalul Clinic Județean și spune că, în timp, „s-a închegat o chimie” între oamenii cu care lucrează.
Nevoia era clară. Volumul de muncă era mare, timpul de răspuns lung, iar riscurile generate de fluxurile manuale deveneau tot mai greu de controlat. Ce lipsea până atunci era dovada că se poate.
A găsit-o într-o vizită. A văzut cum funcționează în practică un laborator complet automatizat. A pus întrebări. A văzut viteza, organizarea și eficiența sistemului.
“Am văzut un spital unde se implementase. A fost o dragoste la prima vedere. Şi dacă se poate, de ce să nu facem şi noi, mai ales că suntem un spital aşa de mare?“
— Dr. Ovidiu Gârbovan, Manager, Spitalul Clinic Județean Târgu Mureș
Acel spital era Oradea.
La fel ca Dr. Boca de la Suceava și ca Prof. Dobreanu la Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș, Dr. Gârbovan a văzut modelul funcționând și a decis să îl replice. Lanțul de inspirație continuă.
Cifra care spune tot: antibiograma
Fiecare spital are cifra lui — acel indicator care exprimă cel mai clar ce a schimbat digitalizarea în practica clinică de zi cu zi.
La Spitalul Clinic Județean Mureş, această cifră este antibiograma.
Înainte de automatizare, rezultatul unei antibiograme apărea după 72 de ore. În acest interval, clinicianul nu poate lăsa pacientul fără tratament antibiotic, aşa că medicii începeau tratamentul cu antibiotice cu spectru larg, aşteptând rezultatul final.
Problema este că germenii rezistenți se adaptează rapid. Uneori mai repede decât vine rezultatul.
Astăzi, la Spitalul Clinic Județean Mureş, antibiograma pentru germenii rezistenți poate fi disponibilă în aproximativ 24 de ore. Tratamentul corect începe mai repede, iar pacientul primeşte antibioticul potrivit într-un timp mult mai scurt.
“Până nu demult aveam 72 de ore până la antibiogramă. Nu poți lăsa bolnavul fără niciun tratament. Mergeam cu spectru larg, după care treceam pe tratamentul țintit. Acum putem aştepta, în majoritatea cazurilor, 24 de ore şi dăm de la început tratamentul corect.“
— Dr. Ovidiu Gârbovan
Impactul nu se vede doar în laborator. Se vede şi în secții: mai puține zile de spitalizare, mai puține tratamente ineficiente şi mai puține complicații.
Dr. Gârbovan spune că durata medie de spitalizare a început să scadă în special în secțiile cu profil infecțios şi chirurgical, chiar dacă analiza exactă a datelor este încă în curs.
Ce înseamnă să schimbi un spital public mare
Un proiect de digitalizare într-un spital public nu înseamnă doar echipamente noi. La Spitalul Clinic Județean Mureş, proiectul a inclus automatizarea laboratorului clinic (chimie şi imunologie), integrarea fluxurilor de lucru şi trasabilitatea digitală a probelor venite din cinci puncte diferite de recoltare.
Implementarea a presupus nu doar instalarea unei linii de automatizare, ci şi reorganizarea circuitelor, adaptarea spațiilor şi coordonarea mai multor proiecte derulate simultan în spital.
Înseamnă finanțare, achiziții, termene PNRR, reorganizare de spațiu și mai multe proiecte mari derulate simultan de aceleași echipe administrative.
Dr. Gârbovan vorbește deschis despre presiunea din timpul implementării. Echipele de la achiziții și financiar lucrau în paralel pe mai multe proiecte majore, cu termene care, uneori, păreau imposibile.
“Au fost momente când colegii spuneau: nu mai putem. Dar din punctul meu de vedere nu a fost niciun moment în care să vreau să opresc. Mereu am zis: trebuie să facem. Asta este viitorul.“
— Dr. Ovidiu Gârbovan
În spatele proiectului a existat însă și altceva: o echipă care a rămas unită în jurul aceleiași direcții. Dr. Gârbovan vorbește despre colaborarea cu Consiliul Județean, cu directoarea economică, cu echipa de achiziții și cu Prof. Man, coordonatorul laboratorului.
“Nu poți să faci singur nimic.“
— Dr. Ovidiu Gârbovan
Laboratorul a trebuit adaptat într-o infrastructură existentă, construită într-o altă perioadă medicală.
“Nu poți să faci singur nimic.“
— Dr. Ovidiu Gârbovan
Primul din județ și din regiune
Spitalul Clinic Județean Mureş a devenit primul laborator automatizat din județul Mureş şi primul din regiunea Centru. Pentru Dr. Gârbovan, acest lucru contează mai puțin ca performanță personală și mai mult ca semnal că direcția este corectă.
“Sigur că şi alții s-au luat după noi. E un semn pozitiv.“
— Dr. Ovidiu Gârbovan
La fel cum echipele din Târgu Mureș au mers să vadă modelul de la Oradea, și acest laborator începe acum să fie vizitat de alte spitale care vor să înțeleagă cum funcționează în practică un astfel de sistem.
Problema nu mai este dacă se poate
La finalul discuției, conversația se mută inevitabil din laborator către întregul sistem medical românesc.
Pentru Dr. Gârbovan, una dintre cele mai mari probleme rămâne lipsa interoperabilității dintre sistemele informatice medicale.
“Nu avem încă un sistem integrat în totalitate.“
— Dr. Ovidiu Gârbovan
Observația marchează, de fapt, următoarea etapă a digitalizării.
În multe spitale, tehnologia există deja. Problema reală integrarea sistemleor și capacitatea lor de funcționa împreună.
Sfatul pentru managerii care încep acum
Dr. Gârbovan a primit vizite de la manageri de spital din toată țara interesați de același model.
Sfatul lui este simplu:
“Să-şi dorească. Să-şi formeze o echipă bună şi să nu se lase până nu îl fac.“
— Dr. Ovidiu Gârbovan
Spune însă că fiecare spital îşi are propriile obstacole. Ce funcționează într-un loc nu poate fi copiat identic în altul. Direcția poate fi aceeaşi. Drumul, nu întotdeauna.
Târgu Mureş are acum două spitale cu laboratoare digitalizate. Două instituții diferite, două echipe diferite, două drumuri diferite spre acelaşi rezultat. Ceea ce le uneşte nu este doar tehnologia. Este și decizia de a o adopta, luată de oameni care au văzut că se poate şi au ales să facă.
Dr. Gârbovan închide conversația cu o frază care spune mai mult decât orice cifră:
“Am făcut-o pentru târgumureşeni. Şi sunt mulțumit că a ieşit ceva bun.“
— Dr. Ovidiu Gârbovan
—
Acelaşi oraş, două spitale Târgu Mureş are două spitale județene cu laboratoare digitalizate: Spitalul Clinic Județean de Urgență (Cap. 3) şi Spitalul Clinic Județean Mureş (Cap. 4). Sunt instituții separate, cu management diferit, finanțări diferite şi profile clinice diferite. Faptul că ambele au făcut acest pas în aceeaşi perioadă este efectul unui model care s-a răspândit prin vizite, conferințe şi rețeaua profesională din medicina românească.
