mai 29, 2026
4 ore → 1 oră Timpul de la recoltare la rezultat — diferența adusă de automatizare
Modelele existau deja în afara țării. La Oradea, provocarea nu a fost doar automatizarea laboratorului, ci și reorganizarea completă a activității după unificarea celor cinci spitale publice ale orașului într-un singur sistem medical.
În acest context, activitatea celor cinci laboratoare separate a fost centralizată într-un singur laborator integrat, construit în jurul unor fluxuri complet digitalizate și automatizate.
De la 5 laboratoare separate la un sistem centralizat, complet digitalizat
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, digitalizarea nu a fost un obiectiv în sine, ci rezultatul unei nevoi reale și a unei decizii strategice de management.
În urmă cu mai bine de un deceniu, administrația locală și managementul spitalelor din Oradea au pornit un proces ambițios: unificarea unităților medicale aflate în subordinea primăriei într-o singură entitate. Modelul nu exista în România la acel moment, iar cadrul legislativ a trebuit adaptat pentru a face posibilă această consolidare.
Rezultatul a fost unul fără precedent: cinci spitale, anterior independente, au devenit un singur sistem – astăzi cel mai mare spital din țară, cu aproximativ 2.000 de paturi.
Unificarea a schimbat modul de funcționare al întregului sistem. Spitalele au devenit o singură entitate, cu un singur management și, implicit, cu nevoia de a controla și coordona unitar procesele critice.
În practică însă, laboratorul a rămas fragmentat. Fiecare din cele cinci spitale continua să funcționeze cu propriul laborator, propriile echipamente și propriile fluxuri de lucru.
Acest model genera duplicări, costuri ridicate și diferențe semnificative în modul de lucru și în rezultate.
În acest context, ideea de a construi un singur laborator, centralizat, care să proceseze probele din toate cele cinci unitați medicale, a devenit o continuare logică a procesului de unificare.
Dar această soluție venea la rândul ei cu un nou nivel de complexitate: probele trebuiau aduse din locații diferite în condiții optime, într-un timp cât mai scurt, procesate într-un volum concentrat și apoi rezultatele trebuiau transmise rapid înapoi către secțiile din cele cinci spitale.
De aici începe, de fapt, transformarea laboratorului.
Decizia: de la viziune la implementare
Inspirată de modele văzute în afara țării, în special în Ungaria, conducerea spitalului a înțeles că viitorul nu este în optimizarea locală a fiecărui laborator, ci într-un model integrat, centralizat și automatizat.
Ideea apare în jurul anului 2013, dar implementarea efectivă începe mult mai târziu, după rezolvarea blocajelor legislative și structurale, și se finalizează în 2022, odată cu inaugurarea noului laborator.
Un element important a fost faptul că laboratorul a fost construit într-o clădire complet nouă, proiectată de la zero pentru fluxuri automatizate.
„Este mult mai uşor să construieşti corect de la început decât să adaptezi un spațiu existent.”
— Dr. Georgeta Marcela Botă, Șef laborator, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, Oradea
În practică, asta înseamnă nu doar spațiu, ci infrastructură: alimentare electrică, rețea, zone dedicate pentru echipamente și depozitare – elemente care, în clădirile existente, devin frecvent limitări majore.
Ce s-a schimbat — în cifre şi în practică
După implementare, rezultatele au fost măsurabile. Astăzi, laboratorul procesează aproximativ 2.500 de probe pe zi. Nu doar pentru că activitatea celor cinci laboratoare a fost concentrată într-un singur punct de procesare, ci și pentru că automatizarea a permis dezvoltarea de parteneriate cu instituții medicale externe, devenind inclusiv o sursă de venit pentru spital.
Diferența se vede cel mai clar în timpul de la recoltarea probei până la rezultatul validat, așa numitul turnaround time, care a scăzut semnificativ: de la 3-4 ore la aproximativ o oră pentru analizele de rutină și de la o oră la 30 de minute pentru urgențe.
La fel de importantă este reducerea erorilor. Înainte de automatizare, o parte semnificativă a problemelor apărea înainte ca proba de sânge să ajungă în analizor – în etichetare, manipulare sau transport. După implementare, rata erorilor a scăzut sub 1%.
Și costurile au urmat aceeași logică.
„Nu este acelaşi lucru să faci analize în cinci locuri diferite sau să faci într-un singur laborator, cu volume mari şi procese standardizate.”
— Dr. Georgeta Marcela Botă
În acest model, costurile totale au scăzut cu aproximativ 30%. Pentru un spital public, asta înseamnă nu doar economii, ci capacitatea de a gestiona volume mari, cu aceleași resurse.
Automatizarea nu a însemnat doar eficiență, ci și extindere. Laboratorul realizează astăzi un panel semnificativ mai larg de analize, inclusiv teste care anterior nu erau fezabile din cauza limitărilor de timp și resurse.
Dincolo de cifre: controlul
Una dintre schimbările cele mai importante este trasabilitatea completă a probei. Fiecare etapă — de la recoltare, la transport, la analiză şi stocare — este monitorizată în timp real.
„Știm exact unde este proba — dacă este pe linie, la analizor sau în frigider.”
— Dr. Georgeta Marcela Botă
Această trasabilitate schimbă modul de lucru. Procesul nu mai depinde de intervenții manuale și de verificări punctuale, ci funcționează ca un sistem continuu, în care fiecare etapă este monitorizată.
Un efect direct al acestui nivel de control este flexibilitatea. În anumite situații, pot fi adăugate analize suplimentare fără o nouă recoltare, sistemul identificând automat proba, procesând-o și reintegrând-o în flux.
O schimbare de mentalitate
Ca în majoritatea proiectelor de acest tip, tehnologia nu a fost partea cea mai dificilă. Adaptarea oamenilor a fost.
La început reacțiile au fost rezervate. Schimbarea modului de lucru și trecerea la un sistem automatizat au generat reticență.
„La început voiau să se întoarcă la metodele vechi..”
— Dr. Georgeta Marcela Botă
Adaptarea a venit treptat, prin training și prin experiență directă. Momentul decisiv a fost unul neașteptat: o oprire temporară a sistemului, care a obligat echipa să revină la modul de lucru anterior.
„ În momentul în care sistemul s-a oprit temporar și am revenit la vechiul mod de lucru, reacția din laborator a fost foarte clară: nimeni nu mai voia să lucreze ca înainte.”
— Dr. Georgeta Marcela Botă
Diferența devenise, între timp, prea evidentă.
Ce s-a întâmplat cu oamenii
Întrebarea inevitabilă în orice proiect de automatizare este legată de impactul asupra personalului.
La Oradea nu au existat concedieri. Numărul total de angajați a scăzut treptat, prin neînlocuirea posturilor eliberate.
“ Nu am dat pe nimeni afară. A fost o strategie pe termen lung. ”
— Dr. Georgeta Marcela Botă
În același timp, rolurile s-au schimbat. Activitățile manuale au fost eliminate, iar echipa s-a orientat către activități mai complexe, inclusiv analize care anterior nu puteau fi realizate din lipsă de timp.
Automatizarea nu a înlocuit oamenii. A schimbat modul în care lucrează.
De ce a funcționat
Dincolo de tehnologie, factorul decisiv a fost echipa — alinierea dintre management, laborator, administrația locală și partenerul tehnologic.
Un element esențial a fost și relația cu furnizorul, care nu s-a limitat la instalarea unei linii de automatizare Abbott, ci a continuat ca un parteneriat pe termen lung — cu consultanță de integrare, adaptarea fluxurilor de lucru și dezvoltarea etapizată a sistemului împreună cu echipa laboratorului.
„Este foarte important să faci echipă cu furnizorul. Nu este suficient să instalezi echipamentele și să pleci mai departe.”
— Dr. Georgeta Marcela Botă
La fel de important a fost modul de implementare: etapizat, cu adaptare progresivă, nu un proiect “dintr-o dată”. Transformarea a început cu principalele fluxuri de analize (chimie și imunologie) și a fost extinsă treptat către celelalte segmente, pe măsură ce echipa s-a adaptat și sistemul a fost stabilizat.
Pentru spitalele care vor să înceapă un astfel de proiect, recomandarea este clară: implementare treptată și răbdare.
„Soluția nu este să încerce să facă totul dintr-o dată. Pas cu pas, până se obişnuieşte echipa.”
— Dr. Georgeta Marcela Botă
De la soluție locală la model
Proiectul a fost gândit ca o soluție la o problemă internă, fără intenția de a deveni un model.
Interesul a apărut ulterior. La inaugurarea din 2022 au participat reprezentanți ai mai multor spitale din țară, iar ulterior vizitele au continuat, inclusiv din alte țări din regiune.
Cei care au venit au avut un avantaj pe care Oradea nu l-a avut: au putut vedea un sistem funcțional, nu doar un concept.
Pentru unii, această vizită a fost suficientă pentru a lua o decizie.
Așa a început replicarea modelului – în Suceava, la Centrul Medical Dorna, apoi în spitalele publice din Târgu Mureș și Cluj-Napoca, fiecare adaptând soluția la propriul context.
Unele dintre primele vizite de inspirație au fost în Ungaria. După implementare, direcția s-a inversat: spitale din Ungaria au venit la Oradea pentru inspirație.
De altfel, experiența Oradea arată că digitalizarea nu este un proiect cu un punct final. Este un proces continuu de ajustare, extindere și adaptare — pe măsură ce apar nevoi noi și oportunități noi.
Următorul pas
Direcția de dezvoltare este deja conturată.
Următorul obiectiv este extinderea modelului la nivelul întregului județ, prin crearea unui laborator central, care să deservească toate unitățile medicale din Bihor.
Un astfel de model ar însemna standardizare, costuri mai mici și rezultate comparabile — nu doar la nivel de spital, ci la nivel de sistem.
Pentru cei care se uită astăzi la Oradea, întrebarea nu mai este dacă se poate. Este dacă sunt pregătiți să înceapă – și când.
