iunie 8, 2026
~1.200 paturi — unul dintre cele mai mari spitale publice din România
300 teste diferite în portofoliul laboratorului — și paleta continuă să crească
60+ persoane în echipa laboratorului
După Oradea și Suceava, automatizarea laboratorului ajunge într-un alt tip de realitate: un spital public de urgență, unde activitatea nu se oprește niciodată, iar timpul poate schimba decizia clinică.
Într-un astfel de spital, laboratorul nu funcționează în ture de opt ore. Funcționează permanent — cu același nivel de precizie la miezul nopții ca dimineața. Aici, automatizarea nu mai este doar o soluție de eficientizare, ci o condiție de funcționare.
Un spital mare, un laborator sub presiune
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș este unul dintre cele mai mari spitale publice din România și deservește cea mai mare unitate SMURD din Transilvania. Volumul de muncă al laboratorului este pe măsura instituției.
Până la începutul proiectului, laboratorul funcționa în două locații separate: un laborator dedicat urgenței și unul central pentru activitatea de zi. Două echipe, două fluxuri, două circuite paralele.
În același timp, medicina de laborator devenea tot mai complexă. Numărul testelor creștea, paleta de investigații se diversifica, iar presiunea pe echipă devenea tot mai mare.
În ultimii ani, aproximativ 20% dintre tehnicienii laboratorului s-au pensionat — mulți făcând parte din generația care deschisese spitalul în 1983.
“Nevoia de a furniza rezultatele într-un timp cât mai scurt, în contextul unui volum mare de muncă și al unei echipe în scădere numerică — acestea au fost argumentele care ne-au împins spre automatizare.“
— Prof. Dr. Minodora Dobreanu, șef laborator clinic Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, vicepreședinte AMLR
O idee din 2020 și șase ani până la implementare
Automatizarea totală a laboratorului nu a apărut odată cu finanțarea. Prof. Dobreanu vorbește despre această direcție încă din 2020, după ani în care văzuse modele similare în Vest și în Statele Unite.
Întrebarea nu era dacă această transformare este necesară. Întrebarea era când va deveni posibilă.
Momentul a venit printr-un proiect PNRR dedicat infecțiilor asociate actului medical. Nu era un program construit special pentru automatizarea laboratoarelor, dar spitalul a reușit să argumenteze foarte concret nevoia: reducerea timpului de răspuns pentru urgență, reducerea circuitelor manuale de transport al probelor și introducerea unor investigații noi.
Un element important al proiectului a fost instalarea unei poște pneumatice pentru transportul probelor biologice către laborator — reducând timpul de circulație al probelor și eliminând o mare parte din transportul manual prin spital.
Când automatizezi un spital care nu se poate opri
Implementarea automatizării totale a presupus o reconfigurare completă a laboratorului existent.
Șase încăperi au fost unite pentru a crea spațiul necesar noii linii de automatizare. A fost posibil datorită structurii clădirii, care a permis reorganizarea fără intervenții majore asupra structurii de rezistență.
În realitate, infrastructura devine una dintre provocările majore ale automatizării în spitalele publice: infrastructura existentă. În spitalele noi, fluxurile pot fi proiectate de la început. În spitalele vechi, ele trebuie regândite în timp ce activitatea continuă.
“Dacă aș fi construit de la zero, ar fi fost mai simplu. Dar s-a arătat că se poate și așa.“
— Prof. Dr. Minodora Dobreanu
Un element care a făcut posibilă această adaptare a fost caracterul modular al sistemului de automatizare. Configurația nu este fixă, ci poate fi adaptată la spațiul existent și la particularitățile fiecărui laborator. La Târgu Mureș, această flexibilitate a fost esențială: infrastructura a trebuit adaptată, nu înlocuită complet.
Un laborator mai rapid — și mai important, mai sigur
Într-un laborator de urgență, viteza nu înseamnă doar eficiență operațională. Înseamnă capacitatea unui medic de a lua o decizie mai repede.
Dar valoarea reală nu stă doar în linia robotică. Stă în integrare.
Într-un laborator complet digitalizat, informația circulă la fel de repede ca proba. Urgențele sunt prioritizate automat, rezultatele sunt comparate cu istoricul pacientului, iar erorile pot fi detectate înainte să ajungă la medic.
“Cel mai mare câștig al automatizării totale nu vine din linia de robotizare. Vine din integrarea cu sistemul informatic și din ceea ce poți face cu datele în post-analitic.“
— Prof. Dr. Minodora Dobreanu
Aici începe diferența dintre un laborator automatizat și un laborator inteligent.
Eroarea pe care tehnologia o vede înaintea omului
O parte importantă a erorilor din laborator nu apare în analizor, ci înainte ca proba să ajungă acolo — sau după ce rezultatul este generat.
Într-un sistem integrat, laboratorul poate identifica mai rapid rezultate imposibil de explicat medical, poate compara valorile actuale cu istoricul pacientului și poate semnaliza anomalii în timp real.
Același principiu se aplică și controlului de calitate. În locul verificărilor periodice, sistemele digitale permit monitorizare continuă și detectarea rapidă a unor abateri tehnice.
Nu după câteva ore. În momentul în care apar.
Ce se întâmplă cu oamenii
Întrebarea apare în fiecare proiect de automatizare: ce se întâmplă cu personalul?
La Târgu Mureș, răspunsul nu a fost reducerea echipei, ci schimbarea rolurilor.
Activitățile repetitive sunt preluate de sistem. Dar laboratorul câștigă capacitatea de a introduce tehnici noi și investigații mai complexe: spectrometrie de masă, screening neonatal, biologie moleculară, monitorizare terapeutică.
“Automatizarea totală reduce intervenția umană pentru acțiunile repetitive, pe care roboții le fac mult mai corect. Ei nu obosesc. Dar interpretarea testelor și introducerea de tehnici noi — acolo componenta umană este esențială și va rămâne.“
— Prof. Dr. Minodora Dobreanu
Automatizarea nu elimină expertiza umană. O mută acolo unde valoarea ei este mai mare.
Vocea profesiei
Prof. Dobreanu vorbește și din perspectiva Asociației de Medicină de Laborator din România, unde este vicepreședinte.
Din această poziție, vede nevoia unor standarde mai bune de calitate, integrare și schimb de experiență între laboratoare.
Unul dintre proiectele coordonate prin AMLR implică schimbul de probe între aproape 100 de laboratoare din România pentru control extern al calității. Un alt proiect urmărește dezvoltarea unor intervale de referință specifice populației românești, folosind date anonimizate din laboratoare mari din țară.
Sfatul pentru cei care încep acum
Prof. Dobreanu face o distincție importantă: automatizarea totală nu este soluția potrivită pentru orice laborator.
Pentru laboratoarele mari, cu volum ridicat și activitate continuă, investiția poate fi justificată. Pentru cele mici, digitalizarea poate începe gradual — prin soluții de integrare, management al probelor sau control al calității.
Important este ca tehnologia să răspundă unei nevoi reale.
“Fiecare laborator trebuie să-și facă o listă clară cu ce vrea să obțină și cu ce resurse dispune. Soluția trebuie să rezoneze cu nevoia reală, nu cu ceea ce pare impresionant pe hârtie.”
— Prof. Dr. Minodora Dobreanu
La Târgu Mureș, automatizarea totală a laboratorului este încă în curs de implementare. Linia de robotică este instalată. Echipa se pregătește să introducă tehnici noi.
Dar direcția este deja clară. Volumul de muncă crește. Medicina devine mai rapidă, mai complexă și mai dependentă de date. Într-un spital de urgență, viteza și precizia nu mai sunt avantaje competitive, ci condiții de funcționare.
