iunie 9, 2026
Este pentru prima dată când România are un program din fonduri europene dedicat exclusiv sănătății. Se numește Programul Sănătate și acoperă perioada 2021–2027, cu implementare până în decembrie 2029. Este o schimbare importantă de logică: dacă în perioadele anterioare investițiile în sănătate erau împărțite între programe regionale sau capital uman, acum toate intervențiile din domeniul sănătății finanțate din Politica de coeziune sunt reunite într-un singur program, gestionat separat. Programul este unul multifond, finanțat din FEDR și FSE+, iar forma publicată oficial pe site-ul MIPE este astăzi cea cu modificarea nr. 5, din martie 2026.
Programul a pornit greu și târziu. Nu este surprinzător. Pe de o parte, în primii ani a existat presiunea foarte mare a implementării investițiilor din PNRR – Componenta Sănătate, care a consumat timp, resurse și atenție administrativă. Pe de altă parte, fiind un program nou, a avut nevoie de o perioadă mai lungă de așezare instituțională. Oficial, Programul Sănătate a fost aprobat de Comisia Europeană în 30 noiembrie 2022, iar primele apeluri au început să apară efectiv abia la finalul lui 2023.
Câți bani sunt, de fapt?
Programul are o alocare de 3,13 miliarde de euro din fonduri europene și cofinanțare națională aferentă — aceasta este cifra de referință de pe pagina oficială MIPE. În bugetul consolidat, care include și componenta de împrumut de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru investițiile strategice în infrastructură spitalicească, valoarea totală depășește 5,8 miliarde de euro. Este util de știut că ambele cifre apar în documente oficiale, iar diferența vine din includerea sau nu a împrumutului BEI. Dar dincolo de diferențele de raportare, concluzia practică rămâne aceeași: vorbim despre cel mai important instrument de finanțare pentru sănătate pe care l-a avut România până acum.
Pentru 2026, calendarul estimativ publicat de MIPE arată 22 de apeluri distincte, cu o valoare totală de aproximativ 1,25 miliarde de euro. Subliniez însă că acest calendar este indicativ — foarte util pentru orientare și pregătire, dar nu trebuie citit ca o promisiune fermă de lansare la data din tabel.
Unde se duc, concret, aceşti bani?
Răspunsul scurt: banii merg atât în infrastructură, cât și în servicii, digitalizare, screening, formare, cercetare și intervenții dedicate unor domenii critice precum oncologia și transplantul. Structura programului este împărțită pe priorități — inițial au fost 7, între timp au devenit 10 — iar simpla lor lectură spune mult despre direcția strategică a programului.
Prioritatea 1 vizează asistența medicală primară, comunitară, ambulatoriul și prevenția. Aici intră investiții în cabinete de medicină de familie, cabinete școlare și stomatologice, unități mobile, ambulatorii pentru screening, dar și formarea personalului și extinderea serviciilor preventive. Este una dintre prioritățile cele mai relevante pentru că mută accentul mai aproape de pacient — și, ideal, mai devreme în traseul său medical.
Prioritatea 2 acoperă reabilitarea, paliația și spitalizările pentru boli cronice. Este o prioritate foarte importantă într-un sistem în care recuperarea și paliația sunt încă insuficient dezvoltate și foarte inegal distribuite teritorial. Programul țintește atât infrastructura, cât și creșterea accesibilității și eficacității acestor servicii.
Prioritatea 3 privește reziliența sistemului medical în domenii critice, cu impact transversal: pacienți critici, AVC, politraumă, cardiologie critică, mari arși, laboratoare de referință, microbiologie, sănătate publică, sistemul național de transfuzii, boli rare și formarea personalului.
Prioritatea 4 se referă la investiții în infrastructuri spitalicești. Aici intră cele trei spitale regionale de urgență (Cluj-Napoca, Craiova, Iași), spitale noi și proiecte etapizate, inclusiv cele 7 proiecte de spitale civile transferate din PNRR — cu o alocare dedicată de aproximativ 589 de milioane de euro și termen de depunere până în decembrie 2026. Este componenta cea mai vizibilă public, dar și cea mai dificilă din punct de vedere al implementării. Tocmai de aceea, maturitatea proiectului și capacitatea administrativă sunt decisive.
Prioritatea 5 susține abordări inovative în cercetarea medicală. Aici nu aplică spitalele direct, ci organizații publice de cercetare. Printre proiectele vizate se numără și cel propus de Institutul Național «Horia Hulubei» de la Măgurele, care vizează utilizarea laserilor de mare putere pentru cercetare oncologică avansată.
Prioritatea 6 este despre dezvoltarea unor soluții integrate de e-sănătate la nivel național, cu proiectul-fanion Observatorul Național pentru Date în Sănătate (ONDS), al cărui ghid a trecut prin consultare publică în aprilie 2025. Miza reală aici nu este doar achiziția de software ci vorbim de proiecte care vor reuși să creeze trasee mai bune de date, decizii clinice și manageriale mai bine susținute și servicii mai accesibile pentru pacient.
Prioritatea 7 susține explicit oncologia și transplantul. Aici intră investiții în centre și institute, laboratoare, infrastructură și dotări pentru transplant, centre HLA, bănci de multițesut, formarea personalului și campanii de informare. Este, fără dubiu, una dintre prioritățile cu cel mai mare impact strategic din întregul program.
Noutatea importantă din ultima variantă de program este apariția Priorităților 8, 9 și 10, care extind programul într-o zonă mult mai conectată la agenda europeană actuală.
Prioritatea 8 vizează deficitul de forță de muncă și competențe-cheie în sănătate, cu accent pe tehnologii digitale, biotehnologii și servicii conexe. În practică, asta înseamnă că Programul Sănătate nu mai finanțează doar infrastructură sau sisteme, ci și oamenii care trebuie să le poată folosi și duce mai departe.
Prioritatea 9 aduce programul în logica Platformei STEP, pe biotehnologii și tehnologii digitale pentru sănătate, cu beneficiari precum IMM-uri, întreprinderi mari, organizații de cercetare și unități medicale publice. Pentru ecosistemul de health-tech, aceasta este probabil una dintre cele mai interesante noutăți ale programului.
Prioritatea 10 susține investiții în infrastructura duală, pentru cele două spitale militare preluate din PNRR. Este o prioritate FEDR cu logică strategică diferită de restul programului, ancorată în contextul european actual privind infrastructurile dual-use și reziliența. Chiar dacă nu este o prioritate relevantă pentru toți actorii din sistem, ea arată clar că programul a început să preia teme mai largi, la intersecția dintre sănătate, securitate și infrastructură strategică.
Nu doar spitale mari. Nu doar clădiri.
Programul Sănătate nu trebuie privit doar ca un program „de spitale mari”. Da, există investiții majore, inclusiv în infrastructuri noi și operațiuni strategice. Dar există și o miză foarte clară pe ce se întâmplă înainte să ajungă pacientul în spital — pe traseul pacientului, pe screening, pe prevenție, pe servicii integrate, pe paliație, pe îngrijire de durată, pe instrumente și formare pentru personal și pe digitalizare.
Aici este, de fapt, una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă. În mod tradițional, când vorbim despre fonduri europene în sănătate, conversația se mută imediat spre clădiri, echipamente și lucrări. Programul acesta merge mai departe. El încearcă să finanțeze și funcționarea mai inteligentă a sistemului: acces mai bun, timp mai scurt până la diagnostic, capacitate de prevenție, calitate mai bună a serviciilor, coordonare între niveluri de asistență și utilizarea mai eficientă a datelor și instrumentelor digitale.
Pentru proiectele de infrastructură, evaluatorul caută investiții foarte bine încadrate strategic, suficient de mature, bine bugetate și clar operaționalizabile. În ceea ce privește componenta de digitalizare, nu este suficientă simpla prezență a unui soft. Contează o componentă demonstrabilă, interoperabilă și utilă clinic sau pentru pacient. Altfel spus, infrastructura trebuie să fie pregătită, iar digitalizarea trebuie să fie integrată și utilă. Un proiect solid este cel care nu se oprește la clădire și echipamente, ci arată clar cum va funcționa serviciul după investiție, inclusiv printr-o componentă digitală credibilă.
În Programul Sănătate, eligibilitatea se decide întotdeauna per apel, iar condițiile de aplicare și de evaluare sunt definite foarte clar în Ghidul Solicitantului și în anexele aferente. În plus, majoritatea proiectelor de infrastructură — construcție și dotări — includ obligatoriu și o componentă de digitalizare. Din arhitectura Priorității 6, dar și din logica mai largă a programului și a celorlalte priorități, reiese că esențial este să poți demonstra câteva elemente-cheie: interoperabilitate, relevanță clinică, utilizarea de date standardizate, integrarea în fluxul medical și o valoare măsurabilă pentru acces, calitate, siguranță sau eficiență.
În unele grile de evaluare, se puncteaza doar existența unui sistem IT interoperabil. În altele, formularea este mai largă: sunt punctate și măsuri de digitalizare care permit furnizarea de informații despre serviciile medicale, precum programarea online sau accesul la rezultatele investigațiilor medicale.
În același timp, nu doar infrastructura și tehnologia contează, ci și capacitatea oamenilor de a le folosi eficient. Formarea personalului medical și nemedical trebuie să țină pasul cu transformările tehnologice, iar acest subiect este deja susținut prin mai multe linii de finanțare prevăzute pentru 2026 in acest program. În prezent, sunt lansate două apeluri în cadrul Priorității 8, cu o alocare cumulată de peste 114 milioane euro și termen de depunere în vara anului 2026. Ele vizează atât formarea și actualizarea competențelor esențiale pentru personalul medical și nemedical în contextul introducerii sau extinderii utilizării tehnologiilor STEP (adica tehnologiilor digitale și/sau biotehnologiei), cât și dezvoltarea competențelor compatibile STEP pentru personalul implicat în intervenții strategice de cercetare aplicată în genomică, vaccinuri, tratamentul cancerului și în activitățile de coordonare și realizare a transplantului.
Ce trebuie să ştie concret un spital public care vrea să aplice
Dincolo de strategia mare, există și câteva lucruri practice esențiale. Cererile de finanțare se depun electronic prin MySMIS2021, iar perioada de eligibilitate a cheltuielilor merge până la 31 decembrie 2029, ceea ce oferă un orizont rezonabil de implementare. Documentația minimă diferă în funcție de apel, dar în mod obișnuit înseamnă un proiect suficient de matur: documentație tehnico-economică, plan de achiziții, sustenabilitate și avizele cerute în ghid. Pentru anumite tipuri de investiții (oncologie, de exemplu), este necesar și un aviz de oportunitate de la Ministerul Sănătății.
Calendarul indicativ al apelurilor și toate ghidurile de finanțare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (mfe.gov.ro), în secțiunea dedicată Programului Sănătate.
În mod obișnuit, lansările sunt publicate centralizat la nivel național pe site-ul MIPE, nu prin ferestre regionale separate pentru fiecare regiune. Aplicarea se poate face doar în intervalul de timp în care apelul este deschis, iar această fereastră este, de regulă, relativ scurtă, de ordinul câtorva luni. Tocmai de aceea, pregătirea proiectului nu ar trebui să înceapă la lansarea apelului, ci mult mai devreme, pe baza calendarului orientativ publicat de MIPE la începutul anului.
Un pas foarte important este și perioada de consultare publică. Înainte de lansarea efectivă a unei linii de finanțare, MIPE publică, de regulă, ghidul în consultare, ceea ce oferă beneficiarilor interesați ocazia să analizeze condițiile, să transmită observații și să înceapă pregătirea aplicației. Este, de fapt, una dintre cele mai utile etape pentru potențialii solicitanți, pentru că permite clarificarea din timp a cerințelor și ajustarea proiectului înainte de deschiderea apelului
Un exemplu relevant este apelul pentru Investiții în infrastructura publică a unităților sanitare publice de interes național care diagnostichează și tratează cancere cu localizare specifică. Pentru acest apel, consultarea publică s-a derulat în perioada 21 ianuarie – 12 februarie 2026, iar ghidul final a fost publicat ulterior, cu termenul de depunere stabilit la 29 mai 2026. În practică, astfel de termene pot fi uneori prelungite, în funcție de decizia autorității de management și de contextul apelului sau numărul de proiecte aflate in pregătire.
Irina Zugravu
Managing Partner, Vapro Romania
