iunie 2, 2026
3 ore → 15 min — de la recoltare la rezultat
Modelul exista deja în România, însă la Dorna Medical implementarea a venit într-un context diferit: o rețea medicală privată în care viteza deciziei și impactul direct asupra pacientului au accelerat transformarea.
Primul pas a fost făcut la Iași, în cadrul rețelei Dorna Medical, experiență care a devenit baza dezvoltării laboratorului automatizat din Suceava.
La Suceava, automatizarea a fost construită într-un laborator cu volum mare de analize și presiune operațională constantă, unde rapiditatea procesării și predictibilitatea fluxurilor au devenit esențiale pentru pacient și pentru medicul curant.
30 de ani de laborator
Dr. Rodica Boca lucrează în medicina de laborator de trei decenii. A dezvoltat Dorna Medical împreună cu soțul său, pas cu pas, dintr-un laborator de analize medicale modest până la o rețea cu 45 de puncte de lucru în 7 județe. A văzut cum evoluează tehnologia, cum cresc așteptările pacienților și ale medicilor, cum se schimbă medicina. A înțeles că performanța nu mai înseamnă doar acuratețe, ci și viteză, predictibilitate și capacitatea de a oferi pacientului si medicului un răspuns atunci când acesta are cea mai mare nevoie de el.
Decizia a venit după o vizită la Oradea, unde a văzut în practică un model de laborator automatizat funcționând la scară mare.
“Am văzut ce se făcuse la Oradea și am decis pe loc. Nu am așteptat să fiu convinsă de nimeni.”
— Dr. Rodica Boca, Medic de laborator, co-fondatoare Centrul Medical Dorna, Suceava
Fiind un laborator privat, alegerea soluției nu a fost condiționată de proceduri de licitație publică. Echipa a evaluat mai multe variante și a ales infrastructura Abbott în funcție de performanță, compatibilitatea tehnologică și capacitatea de integrare a sistemelor, dar și în funcție de stabilitatea soluției pe termen lung și de impactul direct asupra fluxului de lucru din laborator.
Decizia a fost una aplicată, nu teoretică: soluția trebuia să susțină un volum mare de analize, să reducă timpii de procesare și să permită transmiterea rapidă a rezultatelor, fără compromisuri în ceea ce privește calitatea. În același timp, era esențial ca sistemul implementat să fie fiabil, stabil în utilizarea zilnică și capabil să susțină activitatea laboratorului pe termen lung, inclusiv în perioadele cu flux crescut de probe.
Într-un laborator clasic, fluxul începe manual: fiecare probă este verificată, etichetată, acceptată, apoi introdusă în lucru. Pentru câteva sute de pacienți, asta înseamnă mii de tuburi procesate manual, unul câte unul, cu un consum semnificativ de timp și cu presiune constantă pe echipa din laborator.
La laboratorul Dorna Medical din Suceava, acest proces dura aproximativ trei ore. După automatizare, a ajuns la un sfert de oră.
Diferența nu este doar de timp. Este de control și siguranță.
“Știm în fiecare moment unde este fiecare probă, ce se lucrează, ce urmează, când se finalizează fiecare rezultat.”
— Dr. Rodica Boca
Transportul este monitorizat, procesarea este automatizată, iar rezultatele sunt transmise direct către pacient și medic.
Pentru un laborator în care peste 60% din volum intră după ora 14:00, această schimbare este esențială: face diferența între un rezultat disponibil a doua zi și unul pe baza căruia medicul poate lua o decizie în aceeași seară.
Practic, automatizarea nu înseamnă doar reducerea timpului de lucru, ci creșterea capacității laboratorului de a susține decizii medicale rapide, într-un interval critic pentru pacient și pentru medicul curant.
Eroarea pe care nu o vede nimeni
Unul dintre argumentele decisive pentru automatizare a fost unul pe care publicul larg îl cunoaște foarte puțin: 60% din erorile de laborator se produc înainte să intre proba în aparat. În faza preanalitică — transport, identificare, manipulare manuală — se concentrează cele mai frecvente și mai grave greșeli.
Astăzi, la Dorna Medical, fiecare probă are un traseu digital complet: GPS pe mașina de transport, indexor care evaluează calitatea probei la sosire, trasabilitate de la recoltare până la validarea rezultatului. Eroarea umană din lanțul preanalitic a fost practic eliminate iar laboratorul funcționează într-un sistem mult mai sigur, standardizat și predictibil, în care fiecare etapă poate fi urmărită și verificata.
“Siguranța probelor a fost primul argument. Nu viteza, nu costul — siguranța pacientului. De acolo am pornit.”
— Dr. Rodica Boca
Ce s-a întâmplat cu oamenii
Întrebarea apare de fiecare dată: ce se întâmplă cu personalul?
La Dorna Medical, răspunsul este clar: nimeni nu a rămas fără loc de muncă.
Mai mult decât atât: organizația a crescut iar automatizarea a permis echipei să se repoziționeze către activități cu valoare mai mare, nu să fie înlocuită. Automatizarea nu a însemnat reducerea oamenilor, ci crearea unui cadru în care specialiștii au putut lucra mai eficient, mai sigur și cu un impact mai mare în procesul medical.
De la doi medici, chimisti, biochimisti in laboratorul din Suceava, echipa a ajuns la zeci de specialiști. Rețeaua s-a extins, iar laboratorul a devenit baza dezvoltării întregii activități, susținând creșterea serviciilor medicale, extinderea în noi locații și capacitatea laboratoruluoi de a răspunde unui volum tot mai mare de pacienți. Cu alte cuvinte, tehnologia nu a înlocuit echipa, ci a susținut dezvoltarea ei și a creat premisele pentru o activitate mai complexă, mai bine organizată și mai sustenabilă.
“Nu am pierdut niciun om. Am câștigat capacitate. Asta este diferența pe care nu o vede nimeni din exterior.”
— Dr. Rodica Boca
Automatizarea nu a redus munca, ci a făcut posibilă creșterea.
Model de decizie pentru alți manageri
Dr. Rodica Boca a vizitat Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor (Oradea) înainte să ia decizia. A vrut să vadă cu ochii ei cum funcționează sistemul în practică, nu doar pe hârtie.
După implementare, laboratoarele de analize medicale Dorna Medical din Iasi si Suceava au devenit, la rândul lor, puncte de referință pentru cei care vor să vadă cum funcționează un astfel de sistem într-un laborator real, cu fluxuri zilnice, presiune operațională și responsabilitate directă față de pacient.
Sfatul pe care îl dă oricărui manager care începe acum este simplu și practic: să meargă să vadă un laborator care funcționează deja. Să pună întrebări. Să întrebe despre ce a mers greu, nu doar despre ce a mers bine. Și după aceea să decidă, cu o imagine completă asupra beneficiilor, provocărilor și impactului real pe care automatizarea îl poate avea asupra unei organizații medicale.
“Curajul, inițiativa și dorința. Acestea sunt cele trei lucruri de care ai nevoie ca să începi.”
— Dr. Rodica Boca, la întrebarea “ce îi lipsește sistemului medical ca să digitalizeze mai mult?”
Povestea de la Iași și Suceava arată că, uneori, transformarea nu începe cu un plan — ci cu o decizie luată înainte ca toate răspunsurile să fie clare.
În cazul Laboratorul de analize Dorna Medical, această decizie a deschis drumul către un laborator mai rapid, mai sigur și mai pregătit pentru viitor — un laborator în care tehnologia susține oamenii, iar rezultatul ajunge mai repede acolo unde contează cel mai mult: la pacient și la medic.
Cum implementezi fără să oprești activitatea? Activitatea nu trebuie oprită complet în timpul implementării. Soluțiile variază în funcție de context: analizele de urgență se mută temporar într-un spațiu dedicat; restul se subcontractează pentru o perioadă limitată; implementarea se poate face etapizat, pe segmente, astfel încât continuitatea activității să fie păstrată cât mai mult posibil. În spitalele publice, tranziția trebuie planificată etapizat.
Cât durează un proiect? Experiența de la Dorna Medical: ~6 luni pentru implementare completă (instalare, calibrare, punere în funcțiune), din care 2 luni pentru instalarea propriu-zisă și restul pentru proiectare și reamenajare. În sistemul public, etapa de pregătire (finanțare, achiziție) poate dura ani.
